E timpul pentru marionete.

Timpul e unul din lucrurile de care trebuie sa avem grija. Timpul trebuie apreciat, trebuie folosit cum trebuie si niciodata irosit. Fiecare moment care il pierdem nu il primim inapoi, timpul e singurul lucru care il pierdem odata pentru totdeauna. Cat despre timpul de acum, tot ce pot spune e faptul ca suntem niste marionete care habar nu au ce ii inconjoara. Nu stim sa apreciem ce avem langa noi, si nici pe cine avem. Chiar vorbeam cu o prietena, cat de fraiere suntem amandoua ca ne ducem tot dupa cine nu merita, in loc sa ne uitam in dreapta la cei de langa noi. Pentru ca timpul de acuma ne foloseste dupa cum are el chef, si noi ne lasam folositi. Tot ce ne inconjoara e de fapt de fatada, pentru a fi fascinati de lucrurile marete care nu le putem avea niciodata. Ne dorim anumite lucruri, fapte, dar nu miscam un deget pentru a le putea avea. Credem ca primim totul pe tava, ca si atunci cand eram copii. Dar nimic nu primim pe gratis, uneori primesti prin munca cinstita, uneori prin mita sau pur si simplu pentru ca obijnuiai sa cunostii anumite personaje mai importante. Dar ce mai conteaza? Toate astea formeaza timpul pe care il traim si nu mai conteaza cum il traim cat timp primim ce dorim, nu? Era o melodia care spunea ca e timpul pentru adevar, pentru minciuna, e timpul pentru a trai si pentru a muri, e timpul pentru a lupta. Nu mai conteaza cum reusesti sa ajungi la lupta, nu conteaza daca castigi lupta sau nu, atata timp cat dai tot ce poti in lupta. Suntem toti niste luptatori, nu trebuie sa facem parte din armata ca sa fim niste soldati, pana la urma urmei, suntem toti niste marionete care se lupta impotriva curentului, oricare ar fi ala. Timpul e un adevarat mister, si niciodata nu vei stii de unde vine, unde se duce, si cand se termina. Niciodata nu vei stii ce iti va aduce ziua de maine, si niciodata nu vei stii la ce dai cu piciorul, dar intotdeauna vor exista regretele zilei de ieri. Dar de ce trebuie sa ne lasam condusi de societate si de vremurile care le traim? De ce sa nu alegem noi cum sa traim? Daca vrei sa traiesti intr'o grota ca in paleolitic ai putea foarte bine sa o faci! Lasa totul in urma, cu hainele de pe tine mutate intr'o grota. Daca vrei sa traiesti la munte cu animalele, dute cu animalele! Daca vrei sa fii ca si Elvis, succes! Totul e posibil daca vrei, dar suntem noi pregatiti sa renuntam la comoditatea care ne'o ofera timpul acesta pentru mizeria si viata chinuitoare din timpul trecut? Nu prea cred, orice ar fi si oriunde ne'am gasi mereu vom dori mai mult, deoarece timpul care il traim acuma ne cere sa fim ambitiosi, sa vrem mai multi bani, mai multa iubire, mai multa sinceritate si mereu vom avea nevoie de cineva care sa ne conduca, nu vom putea fi niciodata independenti. Nu putem lupta impotriva timpului, nici macar acuma cand suntem tot pe fuga sa reusim sa le facem pe toate. Nu putem lupta impotriva mortii si nici macar impotriva trairilor. Nu putem face nimic supranatural, oricat de mult ne'am dori asta. Pentru ca nu exista asa ceva. Vreau sa cred ca suntem oameni si ca nu ne tragem din maimute, vreau sa cred ca pot mai mult, dar niciodata prea mult, vreau sa cred ca sunt ceea ce sunt datorita alegerilor mele si nu a celor care ma conduc, vreau sa cred ca am trait si ca nu regret nimic. Dar ma lasa timpul de acuma sa fac asta? Am eu vreun drept sa vreau sa fiu independenta? Sunt doar o alta marioneta la urma urmei, si timpul mereu va castiga in lupta cu mine.