Suntem oameni.

In seara asta mi'am adus aminte de o campanie a Drepturilor Omului si video'urile care m'au facut sa inteleg cat de importanti suntem si cat de liberi suntem noi sa traim. Azi pentru mine nu a fost o zii prea buna, si nervoasa fiind mi'am dat seama ca nimeni nu are dreptul sa ma minta, sau sa isi bata joc de mine, sau chiar sa se foloseasca de mine. Nimeni nu are dreptul sa foloseasca anumite cuvinte pentru a manipula sau a influenta negativ. Eu sunt un om in primul rand, si ca om am drepturi, dreptul de a trai, dreptul la libera exprimare, dreptul la copyright si dreptul de a trai in siguranta, dreptul la o educatie si asa mai departe. Noi toti avem drepturi pe care trebuie sa le protejam si sa le folosim ori de cate ori e nevoie. Am libertatea de a ma exprima exact asa cum sunt si exact asa cum vreau eu sa ma exprim fara ca nimeni sa spuna nimic, pentru ca sunt om inainte de toate. Intr'o lume in care toti incercam sa ne integram si sa fim ca si cei din jur, trebuie sa spun ca eu vreau sa ma exprim, vreau sa fiu eu insumi, vreau sa traiesc asa cum am fost creata sa traiesc, vreau sa iubesc asa cum pot si vreau sa fiu iubita asa cum sunt. Am dreptul de a gandi, de a avea propriile ganduri si de a crede in ceea ce eu vreau sa cred. Spre exemplu, eu chiar cred in mine, chiar cred ca eu exist acum si chiar cred ca sunt puternica si pot sa ma ridic ori de cate ori cad. Am dreptul de a avea propria'mi intimitate si de a avea propriile secrete fara ca altii sa se bage ca musca'n lapte. Am dreptul de a zambii la orice ora si fara motiv, doar pentru ca asa vreau eu. Am dreptul de a avea prieteni si de a lua lumea in brate doar pentru ca pot. Am dreptul de a visa la ceva imposibil si de a lupta pentru acel lucru. Am dreptul de a pleca din tara, de a pleca din oras, de a pleca de acasa, oriunde in lume, oriunde inima ma trimite, oriunde pasii ma conduc, pentru ca eu am dreptul de a pleca. Am dreptul de a ma juca oriunde vreau, si de a dansa oriunde ma apuca, pentru ca eu sunt libera sa traiesc! Sunt libera sa dansez! Sunt libera sa visez! Sunt libera sa iubesc! Sunt libera sa stiu adevarul! Sunt libera sa fiu respectata! Sunt libera sa stiu ca am drepturi care trebuie aplicate! Pentru ca sunt om in primul rand, si nimeni nu imi poate lua drepturile mele.
http://www.youtube.com/watch?v=aelmX3PNQcs

Doar o alta zii...

Fiecare zii incepe cand iti deschizii ochii si te chinui sa te ridici din pat. A mea a inceput putin diferit azi, batai ale inimii ce nu isi aveau locul acolo, dureri groaznice in zona gatului si oboseala o simteam in fiecare os din corp. Asta a fost, desigur, partea cea mai usoara. De cand ma stiu am dus o viata usoara, cea mai grava boala a mea a fost raceala si nu am avut parte de multe injectii. Dar e atat de interesant cum te trezesti dintr'o data intr'un cabinet in care sunt doar batranii si tu. Incepi sa te intrebi, cum ai ajuns acolo? Toata viata ai fost sanatos, ai mancat bine, ai toate conditiile asigurate, si totusi, esti intr'un cabinet si astepti sa te bage cineva in seama. E interesant cum sanatatea te lasa cand ai mai mare nevoie de ea, si mai stai si cu orele in incercarea de a o recupera cat poti de repede. Multi mi'ar spune ca am fost sa imi repar inima, nu ca ea nu ar avea nevoie, dar sunt altele pe primul loc. E doar gastro...stai ca nu mai stiu cum i se spune, oricum, incerc sa ma mint in timp ce stau si astept, totul o sa fie bine, asta spun de cateva zile. Astept la un raspuns de mult timp, dar ce primesc in schimb? Plimbari gratis prin oras, incep sa cunosc strazile mai bine. Incotro sa fug eu pentru o sanatate mai buna? Pe care cale sa o apuc? Si spun in continuare ca viata'i frumoasa, ironic, nu? Te trezesti ca umbli pe strada increzator in tine, totul e bine si frumos, sunt puternic, pana cand iti simti fiecare celula din corp cum tremura de frica. Nu e bine, si te simti singur, si vrei sa spui cuiva, dar cui? Nimeni nu e bun, nimeni nu stie ce inseamna pentru tine sa ajungi in singurul loc de care iti era frica, si colac peste pupaza, sa fi si singur pe acolo. Iesi din cabinet cu o amarata de reteta in mana si te gandesti ca ai scapat, gata, greul a trecut, pana cand palpitatiile inimii iti joaca feste si ameteliile sunt tot mai frecvente. E frumos, nu? Sa fie toti in jurul tau si tu sa nu simti nimic. Ce ar putea fi mai perfect de atat? Dai examene, predai proiecte, totul decurge normal, iar inima tie la fel de agitata. Cafea? N'are cum. O fi altceva. E bun un vin, o poveste faina, un aer inchis si un prieten bun. E extrem de interesant cum putem trece peste problemele de zii cu zii si sa continuam sa zambim, sa ne comportam ca si cand viata'i perfecta si nu avem motive de ingrijorare. E interesant cum mergem pe strada fara sa ne gandim ca persoana pe langa care trecem e grav bolnava. E interesant cum noi ca oameni trecem cu vederea peste toate astea. Sanatatea e importanta, cica, asa am auzit, asa si cred. Viata oricum ii faina.

Ce ar fi fost daca...

No ca a mai trecut un an. Un an plin de bucurii si implinirii. Un an in care am simtit ca traiesc, am inceput sa simt ca sunt si eu om, ca am suflet si ca am vise pentru care pot lupta. Anul asta mi'am indeplinit dorinte si am ridicat privirea sus indiferent de situatie. Anul asta mi'am facut prieteni noi si am realizat ca nu sunt de fier. Am invatat sa las de la mine si sa accept lucruri care nu obijnuiam sa le accept. Anul asta am trecut prin diferite schimbari si am trecut de la o stare la alta intr'o secunda. Am invatat sa lupt cu toata puterea care mi'a mai ramas pentru ce imi doresc, si am invatat sa ma accept exact asa cum sunt, chiar daca cei din jur nu o fac. Anul asta am invatat sa iubesc si ce e culmea e faptul ca un caine ma invatat sa fac asta. Am invatat sa privesc dincolo de aparente si sa imi doresc sa fac un bine fara sa astept nimic in schimb. Anul asta am avut incredere in mine si am crezut ca pot sa alerg pana la epuizare si dupa aceasta. Anul asta am invatat si sa renunt la ce nu a  fost bine si sa caut sa fac totul sa mearga cat mai bine. Anul asta a fost un an in care am invatat sa ma descurc singura si sa zambesc cu inima si pentru inima. Dar oare ce ar fi fost daca alegerile care eu le'am facut anul care a trecut ar fi fost diferite? Ce ar fi fost daca nu luptam pentru acele realizari care eu mi le'am dorit din cauza ca as fi fost prea comoda? Ce ar fi fost daca nu acceptam pe nimeni nou in viata mea, as fi ramas eu fara prieteni? Ce ar fi fost daca as fi continuat sa tin acel zid in jurul meu? Ce ar fi fost daca as fi renuntat la prima problema? Ce ar fi fost daca nu acceptam nici o schimbare? Mai eram eu cine sunt acuma? Noi putem fi tot ceea ce vrem sa fim, si putem avea tot ce ne dorim, insa toate acestea cu alegerile potrivite la momentul potrivit. Anul asta eu am realizat ca pot sa fac tot ceea ce imi doresc si ca am destula putere sa o duc pana la capat. Putem fi niste campioni, niste eroi, proprii nostri eroi. Eu am o traditie, si vreau ca in fiecare inceput de an sa imi propun niste idei pentru care sa lupt in acel an cu tot ce am mai bun. Si in acest fel imi dau seama cat de multe pot sa fac, lucruri la care nu as fi visat niciodata. Cu siguranta in noul an vreau sa invat lupt cu mai multa tarie pentru ce imi doresc si sa ma descopar in noi moduri. Pas cu pas mergem inainte si inaintam. Incetul cu incetul ajungem unde vrem sa ajungem. Si totusi, ce ar fi fost daca ai fi luat alte decizii in locul celor care le'ai luat? Mai erai tu unde esti acuma?