Orasul.

De ceva vreme am inceput sa ma uit la un serial in care este prezentata viata orasului New York in anii '80 si desi oamenii nu traiau dupa reguli pe atunci, cel putin erau sinceri si nu isi ascundeau modul de viata, erau ei insisi. Una din replicile care ma impresionat suna ceva de genu:" Orasul e sincer, totul este descoperit in el. Si pentru ca totul e descoperit, nu e nimic de care sa iti fie rusine". Aceasta replica mi se poate aplica in totalitate, in timp ce multi doresc sa se retraga undeva unde e liniste, unde sa se poata relaxa, eu ma regasesc in oras, ma relaxez in timp ce fug catre autobuzul care ma duce in locul in care ma simt cel mai bine, ma simt bine in mijlocul aglomeratiei si in timp ce astept la semaforul care zici ca se face rosu exact cand ajung eu la el. Orasul niciodata nu e la fel, tot timpul va fi ceva care te va impresiona si care te va pune in miscare. In oras simt ca traiesc, simt ca am un sens, si cel mai important, in oras niciodata nu ma pot plictisi, chiar daca vreau asta. Pe multi i'ar obosi stilul de viata al orasului, si extravaganta cu care se confrunta, dar pe mine, pe mine ma impresioneaza, ma face sa vreau sa descopar mai mult din misterele lui, din ceea ce ascunde. Pe altii i'ar speria, dar eu zic ca e bine sa fii speriat, pentru ca frica il face sa fie mai real. In oras poti fi cine vrei tu sa fii, in fiecare noapte poti fi o alta persoana,si totusi sa ramai aceeasi persoana la sfarsitul zilei, sa fii tu. Orasul te lasa sa te sperii, te lasa sa iti fie frica, sa traiesti, sa visezi, te lasa sa alergi si sa te pierzi, te lasa sa alergi si sa te chinui, orasul te lasa sa vrei mai mult si tot el te lasa sa iubesti, orasul nu doar ca te lasa sa fii cine vrei tu sa fii, ci te indeamna sa lupti pentru ceea ce vrei prin felul lui de a fi. Desi are defectele lui pentru ca nu e cel mai bun mod de a trai, isi are importanta in viata celor care il iubesc. Orasul nu e pentru toti, orasul e pentru cei care vor sa traiasca in el, e pentru acele persoane care niciodata nu se multumesc cu ce au si vor mai mult, e pentru acei visatori care cred ca pot ajunge mai sus de luna, orasul e pentru aceia care vor sa isi coloreze viata cu aglomeratia si sinceritatea orasului. Da, poate e prea sincer orasul, poate ca isi permite prea multe, poate ca multi sufera si altii cred ca le e bine cand ei nu sunt, poate ca nimic nu e bine la oras, dar e bine sa stii ca mereu vei avea unde sa mergi. Mereu iti vei gasi un loc in care sa te ascunzi si sa meditezi, pentru ca fiecare oras isi are locul lui linistit in care oamenii se pot refugia. Locul meu cu siguranta e in troleu, cu muzica in urechi si mintea in alta parte. Nimic nu poate inlocui momentele din fiecare dimineata in care sunt doar eu cu mine, nimeni din jur nu mai exista, doar eu contez, eu si gandurile mele. Si orasul, orasul ramane sincer, ambulantele se aud zilnic iar spitalele sunt tot mai pline, oamenii tot mai bolnavi si studentii tot mai nepasatori, tineretul traieste si fiecare se grabeste pentru ca suntem tot mai ocupatii pe zii ce trece. Si totusi, orasul e frumos, pentru mine e numa bun, nu as vrea sa fiu altundeva, sunt unde trebuie sa fiu, unde ma simt cel mai bine, unde nu am nimic de ascuns si unde tot timpul o sa am pe cineva langa mine caruia sa ii povestesc fiecare aventura prin care trec zilnic. So, welcome to the city, welcome to the show.